Grile Istorie pentru admiterea la Poliție

Răspunsul corect este C deoarece stabilește ordinea cronologică exactă a evenimentelor din secolul al XIX-lea. Studiul lui B.P. Hașdeu, "Pierit-au dacii?", a fost publicat în anul 1860 (C), urmat de realizarea dualismului austro-ungar în 1867 (B), iar "Dicționarul limbii române" al Școlii Latiniste, elaborat de Laurian și Massim, a apărut între anii 1871 și 1876 (A).

Răspunsul corect este A deoarece ambele enunțuri sunt corecte istoric și se află într-o relație de cauzalitate. Revizuirea constituțională din 19 iulie 1917, realizată la Iași în condiții de război, a fost una parțială, vizând reforma agrară și cea electorală, fiind astfel "incompletă". Această situație, coroborată cu evenimentul fundamental al Marii Uniri din 1918, a cauzat în mod direct necesitatea elaborării unei noi Constituții (cea din 1923), care să unifice legislativ și administrativ noul stat, România Mare.

Răspunsul corect este B deoarece, în urma campaniei din 1538 a sultanului Soliman Magnificul împotriva lui Petru Rareș, domnul Moldovei, cetatea Tighina a fost cucerită de Imperiul Otoman și transformată în raia sub numele de Bender. Celelalte variante sunt incorecte cronologic sau geografic: Brăila (A) a devenit raia în 1540, Hotin (D) în 1713, iar Belgrad (C) fusese cucerit de la Regatul Ungariei încă din 1521.

Răspunsul corect este C deoarece primul enunț este adevărat, reflectând corect teza istoricului C. C. Giurescu privind sinteza daco-romană, în timp ce al doilea enunț este fals. Exagerarea componentei dace în istoriografie nu a avut loc în etapa prosovietică a comunismului (aprox. 1948-1958), perioadă în care s-a accentuat rolul slavilor în etnogeneza românilor, ci ulterior, în perioada național-comunismului ceaușist (după 1965).

Răspunsul corect este C deoarece societatea secretă "Frăția", care a pregătit Revoluția de la 1848 în Țara Românească, a fost fondată în anul 1843 de către Nicolae Bălcescu, Ion Ghica și Christian Tell. Celelalte variante sunt incorecte deoarece includ personalități care nu au fost fondatori (precum C.A. Rosetti sau Ion C. Brătianu, care au aderat ulterior) sau care aparțin altor curente politice și perioade istorice, precum conservatorii junimiști P.P. Carp și Titu Maiorescu, activi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Răspunsul corect este A deoarece există o legătură cauzală directă între cele două enunțuri: elaborarea și adoptarea Constituției din 1991 (primul enunț) a reprezentat actul juridic fundamental prin care s-a reîntronat în România "statul de drept" și principiul "suveranității poporului" (al doilea enunț), după deceniile de regim totalitar comunist. Celelalte variante sunt incorecte deoarece ambele afirmații sunt adevărate din punct de vedere istoric, iar legătura dintre ele este una de tip cauză-efect, nu o simplă coincidență.

Răspunsul corect este C deoarece primul enunț este adevărat, regimul fascist italian fiind susținut de organizația paramilitară "Cămășile negre" și de cea de tineret "Balilla", însă al doilea enunț este fals. Eroarea factuală din a doua parte a întrebării constă în afirmarea că Legiunea Arhanghelului Mihail era condusă de A.C. Cuza; în realitate, liderul istoric al mișcării legionare a fost Corneliu Zelea Codreanu, în timp ce A.C. Cuza a condus o altă formațiune de extremă dreapta, Liga Apărării Național-Creștine (LANC).

Răspunsul corect este A deoarece în secolul al XV-lea, Țara Românească a reprezentat un teritoriu strategic disputat între Regatul Ungariei și Imperiul Otoman, iar această confruntare geopolitică este cauza directă a intervențiilor lui Iancu de Hunedoara. Pentru a-și asigura un aliat în lupta antiotomană și a proteja granița sudică a Ungariei, Iancu a impus pe tronul Țării Românești domnitori favorabili politicii sale, precum Vladislav al II-lea și Vlad Țepeș. Prin urmare, cele două enunțuri sunt nu doar adevărate, ci și legate printr-o relație clară de cauzalitate, invalidând celelalte opțiuni.

Răspunsul corect este C deoarece ordinea cronologică se referă la data la care au fost elaborate izvoarele istorice, nu neapărat la evenimentele pe care le descriu. Astfel, cea mai veche sursă este "Legenda Sfântului Gerard" (în versiunea sa timpurie, *Legenda Minor*), redactată la sfârșitul secolului al XI-lea, urmată de "Cronica lui Nestor", compilată la începutul secolului al XII-lea (circa 1113), și în final de opera umanistului Antonio Bonfini, care datează de la sfârșitul secolului al XV-lea. Prin urmare, secvența corectă a apariției acestor scrieri este B, A, C.

Răspunsul corect este A deoarece Ivanco, conducătorul Despotatului Dobrogei (Țara Cărvunei) între circa 1386 și 1392, este atestat de izvoare numismatice clare ca fiind un emitent de monedă proprie, un simbol al suveranității sale. Deși Dobrotici a fost un despot important care a dat numele regiunii, atribuirea unor emisiuni monetare în numele său este încă dezbătută de istorici, în timp ce pentru predecesorul său, Balica, nu există dovezi de acest fel, iar Seslav a fost un lider local dintr-o perioadă mult anterioară (secolul al XI-lea).

Răspunsul corect este C deoarece primul enunț este un fapt istoric corect, în timp ce al doilea este fals. Tratatul de la Alba Iulia din mai 1595, prin care Mihai Viteazul adera la "Liga Sfântă", prevedea într-adevăr punerea Bisericii Ortodoxe din Transilvania sub jurisdicția Mitropoliei de la Târgoviște. Cu toate acestea, același tratat nu recunoștea domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul, ci îl plasa pe acesta într-o poziție de vasalitate față de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, stabilind că succesorul la tronul Țării Românești urma să fie ales de boieri, nu moștenit.

Răspunsul corect este A deoarece decizia de a începe procesul de "transformare socialistă a agriculturii", adică colectivizarea forțată după model sovietic, a fost luată în cadrul Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (P.M.R.) desfășurată între 3 și 5 martie 1949. Celelalte variante sunt incorecte deoarece prezintă fie ani diferiți (1948, 1950) în care acest eveniment nu a avut loc, fie o durată eronată a ședinței istorice care a marcat începutul unuia dintre cele mai represive procese din istoria României comuniste.

Răspunsul corect este C deoarece expresia "o ţară mândră ca soarele de pe cer" este o parafrazare a unei celebre afirmații a lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare (Garda de Fier). Această metaforă, specifică perioadei interbelice, reflectă ideologia ultranaționalistă, mistică și mesianică a legionarilor, care promiteau o renaștere spirituală a națiunii. Celelalte partide, precum țărăniștii (agrarianism), liberalii (liberalism economic) sau social-democrații (lupta de clasă), aveau doctrine și un discurs politic fundamental diferite, axate pe probleme economice și sociale, nu pe misticism naționalist.

Răspunsul corect este B deoarece ambele enunțuri sunt corecte din punct de vedere istoric, dar nu există o relație de cauzalitate directă între ele. Primul enunț descrie corect legitimarea puterii interne a domnitorului prin "mirungere", care îi conferea statutul de conducător "din mila lui Dumnezeu", în timp ce al doilea enunț se referă la suveranitatea externă, exprimată prin formula "de sine stătător" (autocrator). Un domnitor putea fi uns și legitimat divin fără a fi suveran (de exemplu, fiind vasal Imperiului Otoman), ceea ce demonstrează că cele două atribute ale puterii, deși complementare, nu se condiționau reciproc.

Răspunsul corect este D deoarece respectă ordinea cronologică a întemeierii statelor medievale românești. Tradiția istorică plasează "descălecatul lui Negru-vodă" și întemeierea Țării Românești în jurul anului 1290 (B), urmat de "descălecatul lui Dragoș" pentru a crea o marcă de apărare a Ungariei în Moldova în jurul anilor 1352-1353 (C), și în final de "descălecatul lui Bogdan" care stabilește independența Moldovei în 1359 (A). Celelalte variante inversează sau amestecă incorect această succesiune istorică a evenimentelor fondatoare.